Toamna a inceput sa isi faca simtita prezenta iar temperaturile au inceput sa scada constant. La primele ore ale diminetii, cand ma uit pe geam, am inceput sa vad bruma in gradina. Cand temperaturile scazute sunt ajutate si de picaturile reci de ploaie, avem nevoie de o cana fierbinte de compot. Ma simt ca un magician, intr-o cana de compot pot sa pun tot ce e mai aromat din anotimpul acesta, adaug cateva zambete si un stop de fericire, astfel imi incep ziua cu bine.
Cat mai am fructe proaspete in curte, in fiecare weekend imi pregatesc compot pentru restul saptamanii, va recomand sa incercati, compotul ne ajuta sa ne hidratam, iar in functie de consistenta, tine si de foame.
In general, fac compot din ce fructe am la dispozitie, aceasta perioada este plina de mere, struguri,gutui si pere. Zilele trecute, am pus pe Facebook o reteta rapida de compot de mere si pere, las mai jos ingredientele. Mentionez ca aceasta nu este o reteta pentru conservare, doar una pe care sa o savuram timp de cateva zile de la preparare.
Ingrediente:
- 3 mere;
- 1 para;
- zahar dupa gust;
- 750 ml apa.
Preparare:
- am taiat fructele cubulete (nu am dat coaja jos) si le-am pus in oala cu apa la foc mare;
- cand au inceput sa fiarba, am adaugat zaharul si am redus flacara;
- dupa ce au fiert timp de 5 minute, iar fructele au devenit moi, am oprit focul.
Compotul se serveste cald sau rece, dupa preferinte, si se pastreaza in frigider pana il consumam.
duminică, 29 septembrie 2019
Ardei iute clopotel
Bunicii mei aveau o gradina de legume usiasa, asa mi se parea in copilarie, asa o vad si acum. Fiecare zi petrecuta in satul Nicoresti (Jud. Galati), era una plina de fericire, alergam toata ziua prin curte, ne alegeam fructe si legume din gradina, toata ziua rontaiam cate ceva. Tin minte ca la ora pranzului, cand era gata borsul de legume, alergam cu fratele meu sa cautam printre ardeii iuti, cativa care inca mai aveau floarea in varf, acei ardei, asa cum am povestit in alta postare, sunt ardei iuti care nu au ajuns la maturitate, astfel ei nu sunt iuti. Asa au inceput sa-mi placa ardeii nu foarte iuti, dar deoarece nu prea se gasesc pe piata, treptat le-am uitat gustul.
Anul acesta, am descoperit in propria gradina, un soi vechi romanesc, ardeiul iute clopotel. El nu ar mai fi existat pe piata daca cercetatorii de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura din Buzau nu ar mai lucrat la el, soiul fiind uitat de catre legumicultorii locali.
Noi l-am cumparat din greseala, iar acum vrem sa ii dedicam o zona intreaga in gradina.
Ardeiul iute tip clopotel mai este cunoscut sub denumirea de ardei tip lalea sau Bishop's crown si este un soi ce contine mai putina capsaicina, astfel este mai putin iute.
Tufele sunt viguroase, frunzele sunt de un verde deschis iar fructele sunt in forma de clopotel. Initial fructele sunt verzi, iar la maturitate se inchid la culoare,devenind rosii.
Soiul este unul tardiv, trebuie sa avem rabdare cu el, deoarece recoltarea incepe abia in lunile septembrie sau chiar octombrie.
Soiul este unul care se dezvolta frumos, atat plantat in sera, cat si in gradina sau in ghiveci. Tufa ajunge pana la 60 cm inaltime si trebuie sa fie bine aerisita. Daca se planteaza in ghiveci, informatiile despre tipul de ghiveci, le-am mentionat intr-o postare mai veche despre cum sa crestem ardei iuti in gradina urbana sau in gradina de pe balcon.
Cultivare:
- din seminte;
- din rasaduri.
Cerinte:
- sol bogat si bine drenat;
- zona insorita;
- umiditate moderata.
Utilizare:
- ii consumam proaspeti, fiind mai putin iuti, se pot bucura,de ei, si cei mai tineri membrii ai familiei;
- se pun la murat pentru iarna (urmeaza sa postez o reteta);
- se usuca si se transforma in praf de ardei pentru a condimenta mancarurile;
- in scop decorativ. Anul acesta am avut o singura tufa si nu i-am folosit in scop decorativ, dar am planuri mari pentru urmatoarea recolta.
Tips & tricks: daca afara a venit frigul si ardeii inca sunt verzi, acestia se pot lasa in casa, pe pervaz, ca sa se coaca. Eu asa procedez si cu rosiile verzi, am vorbit despre asta intr-o postare speciala, click aici pentru o noua lectura.
Anul acesta, am descoperit in propria gradina, un soi vechi romanesc, ardeiul iute clopotel. El nu ar mai fi existat pe piata daca cercetatorii de la Statiunea de Cercetare pentru Legumicultura din Buzau nu ar mai lucrat la el, soiul fiind uitat de catre legumicultorii locali.
Noi l-am cumparat din greseala, iar acum vrem sa ii dedicam o zona intreaga in gradina.
Ardeiul iute tip clopotel mai este cunoscut sub denumirea de ardei tip lalea sau Bishop's crown si este un soi ce contine mai putina capsaicina, astfel este mai putin iute.
Tufele sunt viguroase, frunzele sunt de un verde deschis iar fructele sunt in forma de clopotel. Initial fructele sunt verzi, iar la maturitate se inchid la culoare,devenind rosii.
Soiul este unul tardiv, trebuie sa avem rabdare cu el, deoarece recoltarea incepe abia in lunile septembrie sau chiar octombrie.
Soiul este unul care se dezvolta frumos, atat plantat in sera, cat si in gradina sau in ghiveci. Tufa ajunge pana la 60 cm inaltime si trebuie sa fie bine aerisita. Daca se planteaza in ghiveci, informatiile despre tipul de ghiveci, le-am mentionat intr-o postare mai veche despre cum sa crestem ardei iuti in gradina urbana sau in gradina de pe balcon.
Cultivare:
- din seminte;
- din rasaduri.
Cerinte:
- sol bogat si bine drenat;
- zona insorita;
- umiditate moderata.
Utilizare:
- ii consumam proaspeti, fiind mai putin iuti, se pot bucura,de ei, si cei mai tineri membrii ai familiei;
- se pun la murat pentru iarna (urmeaza sa postez o reteta);
- se usuca si se transforma in praf de ardei pentru a condimenta mancarurile;
- in scop decorativ. Anul acesta am avut o singura tufa si nu i-am folosit in scop decorativ, dar am planuri mari pentru urmatoarea recolta.
Tips & tricks: daca afara a venit frigul si ardeii inca sunt verzi, acestia se pot lasa in casa, pe pervaz, ca sa se coaca. Eu asa procedez si cu rosiile verzi, am vorbit despre asta intr-o postare speciala, click aici pentru o noua lectura.
Tufa mea de ardei clopotel sta langa o craita,,astfel a avut parte de multi polenizatori. |
duminică, 22 septembrie 2019
Gem de prune
De fiecare data cand mananc gem de prune facut in casa, ma intorc in copilarie, inchid ochii si sunt in casa bunicilor. Langa soba in care se facea foc din luna septembrie, mancam cu pofta o felie de paine cu gem de prune, gustul lui este unic pentru multi dintre noi. Daca gasesc la brutarie si paine calda, tabloul este perfect! Gemul facut in casa nu se compara cu cel realizat in fabrica, in primul rand, este facut cu drag pentru familia ta, iar in al doilea rand, ingredientele sunt simple, nu folosesti conservanti si stii ca il pot consuma toti membrii familie.
Gemul de prune nu este acelasi lucru cu magiunul. Diferentele dintre ele:
- gemul contine zahar, magiunul nu;
- gemul se fierbe putin, magiunul se fierbe mult, de preferat afara in ceaun.
Datorita timpului de fierbere, majoritatea dintre noi preferam sa facem gem. In plus, gemul se fierbe pe aragaz si nu trebuie sa ii acorzi atat de multa atentie ca in cazul magiunului.
Pentru noi este o placere sa culegem prune din gradina si spre norocul meu, crengile pline de fructe se lasa in jos, astfel nu trebuie sa culeg cu scara. Mirosul prunelor coapte atrage si albinute sau viespi, sa aveti grija cand iesiti la cules!
Gemul de prune nu este acelasi lucru cu magiunul. Diferentele dintre ele:
- gemul contine zahar, magiunul nu;
- gemul se fierbe putin, magiunul se fierbe mult, de preferat afara in ceaun.
Datorita timpului de fierbere, majoritatea dintre noi preferam sa facem gem. In plus, gemul se fierbe pe aragaz si nu trebuie sa ii acorzi atat de multa atentie ca in cazul magiunului.
Pentru noi este o placere sa culegem prune din gradina si spre norocul meu, crengile pline de fructe se lasa in jos, astfel nu trebuie sa culeg cu scara. Mirosul prunelor coapte atrage si albinute sau viespi, sa aveti grija cand iesiti la cules!
Noua nu ne place gemul dulce, astfel am folosit o cantitate mica de zahar, dar zaharul se pune dupa gust,astfel fiecare isi personalizeaza reteta. Noi preferam sa punem zahar mai mult la dulceturi, astfel incat sa existe diferenta mare de gust intre gem si dulceata.
Sa trecem la treaba!
Ingrediente:
- 6 kg prune (cantarite cu samburi);
- minim 0.5 kg de zahar(in functie de preferinte si de cat de dulci sunt prunele);
- zeama de la 1 lamaie;
- pastaie de vanilie (optional)
Preparare:
- dupa ce ati cules sau ati cumparat prunele, acestea se spala bine, apoi se desfac in doua, se scot coditele, frunzele si samburii si se arunca eventualele bucati stricate;
- prunele desfacute se lasa, in oala, cu zaharul peste ele cateva ore (2 sau 3 ore), astfel se lasa apa din ele si nu trebuie sa mai adaugam apa la fierbere;
- dupa ce s-a lasat apa, punem oala pe foc;
- prunele se fierb initial la foc mare, spuma care apare deasupra se inlatura constant,
- cand dau in clocot, adaugam zeama de lamaie si trecem la foc mic;
- amestecam constant cu lingura de lemn si verificam sa nu se lipeasca de fundul oalei;
- prunele vor fierbe intre 1 si 2 ore, astfel ele se transforma intr-un gem gros;
- daca doriti ca fructele sa ramana intregi, atunci fierbem cel mult 1 ora si 20 min, daca dorim sa devina pasta, atunci tinem gemul pe foc timp de 2 ore;
- cand suntem multumiti de consistenta, facem un test cu o cantitate mica de gem pe o farfurie si oprim focul;
- lasam gemul sa se raceasca doar 5 minute, apoi il punem in borcane sterilizate;
- dupa ce am pus capacul, tinem borcanele cu capacul in jos timpt de cateva minute;
- cand borcanele s-au racit, le depozitam intr-un loc racoros si ne bucuram de ele pe parcursul sezonului rece.
Tips & tricks: etichetati borcanele cu tipul gemului si anul in care a fost facut,astfel incat nu le incurcati.
sâmbătă, 21 septembrie 2019
Legume si fructe conservate la congelator
In momentul in care am devenit mama, am fost nevoita sa-mi schimb de la modul de viata pana la gandire. Bubulina gospodina din mine a devenit super gospodina si am incercat sa-mi simplific viata, rutina de curatenie, modul in care gatesc, ca sa am timp pentru familie si in special pentru noul membru al familiei. Astfel am cautat metode si cai scurte de a le face pe toate. Pentru ca acest blog este dedicat gradinaritului si legumelor sau fructelor sanatoase, m-am gandit sa detaliez si alte modalitati in care le conserv. Una dintre aceste metode este pastrarea in congelator, nu doar a fructelor si legumelor ca atare, dar si realizarea unor mixuri care sa ma ajute sa gatesc repede.
Avand in vedere ca avem fructe si legume care se coc in diverse luni, din primavara si pana in toamna, avem timp suficient timp sa ne umplem congelatorul cu bunatati pe care le consumam cand dorim.
Fie ca vrei sa consumi legume si fructe sanatoase pe toate perioada anului sau ca vrei sa iti usurezi munca in bucatarie, congelarea legumelor este o metoda la indemana tuturor.
Solutiile pe care vreau sa le propun astazi ajuta atat la reducerea deseurilor cat si la scaderea cheltuielilor.
Daca nu am mentionat ceva in listele de mai jos, va rog sa ma ajutati cu sugestii, comunitatea Gradinareea o sa va multumeasca!
Legume:
- rosii cherry sau rosii mari, taiate in bucati sau intregi;
- dovlecel portionat sau in amestec;
- zucchini portionat sau in amestec;
- dovleac placintar portionat gata pentru supe sau pentru clatite pentru bebelusi;
- broccoli;
- conopida;
- morcov dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- pastarnac dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- radacina de patrunjel dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- telina data prin razatoare sau taiata la dimensiunea dorita;
- vinete gata tocate;
- ardei gras sau ardei kapia proaspeti si taiati la dimensiunile dorite;
- ardei kapia copt;
- mazare;
- fasole verde (pastai si boabe);
- porumb inreg sau boabe, fiert in prealabil sau crud;
- ciuperci pentru sosuri sau supe creme;
- varza de Bruxeles;
- cartofi dulci portioati pentru piure;
- cartofi pentru prajire gata portionati.
Fructe:
- mere cubulete sau date prin razatoare/robot, pentru placinte sau prajituri;
- pere pentru diverse prajituri;
- fructe de padure pentru prajituri sau smoothiuri;
- capsuni;
- nectarine;
- piersici;
- visine si cirese fara samburi;
- struguri;
- gutui;
- banane.
Ierburi aromate sau frunze:
- patrunjel;
- marar;
- leustean;
- spanac;
- urzici;
- stevie;
- loboda.
Daca aveti timp si doriti sa pastrati culoarea si consistenta legumelor, atunci este bine sa le opariti cateva minute, le lasati sa se usuce in sita si apoi le asezati in congelator. Indiferent daca sunt oparite sau lasate crude, daca nu doriti sa se lipeasca intre ele, puteti sa asezati legumele si fructele pe o tava, pe care o introduceti in congelator. Dupa ce bunatatile au inghetat, le puneti in pungi, pe categorii, astfel nu este nevoie sa le taiati cand le decongelati.
Din lipsa de timp, eu doar le spal si le las putin sa se usuce, nu le oparesc, mai multe de atat, eu prefer sa imi fac mixuri de legume si sa le etichetez pentru fiecare timp de mancare in parte. Daca am majoritatea ingredientelor gata pregatite, gatesc mai repede, mai usor si nu sunt nevoita sa alerg prin magazine dupa cele necesare, mai ales cand din magazin nu ies doar cu cele necesare, mai pun in cos diverse tentatii care imi consuma bani si timp. Pe masura ce avem legume proaspete in frigider si nu le consumam, le tai si le adaug in pungile din congelator, astfel reducem cantitatea de fructe sau legume pe care le aruncam.
Mixul pentru tocanite, intrucat sunt momente in viata in care mai trebuie sa mirosi si a tocanita, nu doar a flori de mar:
- rosii de toate soiurile taiate cubulete sau intregi;
- tije de conopida si broccoli
- ardei gras sau kapia;
- morcov rondele sau dat prin razatoare;
- marar;
- resturi de dovlecel sau de zucchini, imi raman cand fac dovlecel/zucchini pane;
- resturi de vinete taiate felii, noi mai mancam si vinete la gratar,iar ce ramane, punem direct in congelor.
Le amestec bine in punga si le etichetez.
Mixul pentru ciorbe:
- rosii de toate soiurile taiate cubulete sau intregi;
- mazare;
- fasole pastai sau boabe;
- morcov;
- ardei gras sau kapia;
- radacina de patrunjel.
Mix pentru garnituri:
- broccoli;
- conopida;
- cartof dulce;
- varza de Bruxeles.
Prepar pungile cu mixuri in functie de legumele pe care le am la indemana, iar cand ma hotarasc sa le gatesc,le pun direct in oala, adaug restul de legume necesare si condimentele.
Tips & Tricks: legumele si fructele pastrate in pungi ziplock nu vor lua gustul sau mirosul celorlalte produse din congelator deoarece pungile sunt bine sigilate.
Avand in vedere ca avem fructe si legume care se coc in diverse luni, din primavara si pana in toamna, avem timp suficient timp sa ne umplem congelatorul cu bunatati pe care le consumam cand dorim.
Fie ca vrei sa consumi legume si fructe sanatoase pe toate perioada anului sau ca vrei sa iti usurezi munca in bucatarie, congelarea legumelor este o metoda la indemana tuturor.
Solutiile pe care vreau sa le propun astazi ajuta atat la reducerea deseurilor cat si la scaderea cheltuielilor.
Hai sa vedem ce putem sa congelam!
Legume:
- rosii cherry sau rosii mari, taiate in bucati sau intregi;
- dovlecel portionat sau in amestec;
- zucchini portionat sau in amestec;
- dovleac placintar portionat gata pentru supe sau pentru clatite pentru bebelusi;
- broccoli;
- conopida;
- morcov dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- pastarnac dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- radacina de patrunjel dat prin razatoare sau taiat la dimensiunea dorita;
- telina data prin razatoare sau taiata la dimensiunea dorita;
- vinete gata tocate;
- ardei gras sau ardei kapia proaspeti si taiati la dimensiunile dorite;
- ardei kapia copt;
- mazare;
- fasole verde (pastai si boabe);
- porumb inreg sau boabe, fiert in prealabil sau crud;
- ciuperci pentru sosuri sau supe creme;
- varza de Bruxeles;
- cartofi dulci portioati pentru piure;
- cartofi pentru prajire gata portionati.
Fructe:
- mere cubulete sau date prin razatoare/robot, pentru placinte sau prajituri;
- pere pentru diverse prajituri;
- fructe de padure pentru prajituri sau smoothiuri;
- capsuni;
- nectarine;
- piersici;
- visine si cirese fara samburi;
- struguri;
- gutui;
- banane.
Ierburi aromate sau frunze:
- patrunjel;
- marar;
- leustean;
- spanac;
- urzici;
- stevie;
- loboda.
Din lipsa de timp, eu doar le spal si le las putin sa se usuce, nu le oparesc, mai multe de atat, eu prefer sa imi fac mixuri de legume si sa le etichetez pentru fiecare timp de mancare in parte. Daca am majoritatea ingredientelor gata pregatite, gatesc mai repede, mai usor si nu sunt nevoita sa alerg prin magazine dupa cele necesare, mai ales cand din magazin nu ies doar cu cele necesare, mai pun in cos diverse tentatii care imi consuma bani si timp. Pe masura ce avem legume proaspete in frigider si nu le consumam, le tai si le adaug in pungile din congelator, astfel reducem cantitatea de fructe sau legume pe care le aruncam.
Mixul pentru tocanite, intrucat sunt momente in viata in care mai trebuie sa mirosi si a tocanita, nu doar a flori de mar:
- rosii de toate soiurile taiate cubulete sau intregi;
- tije de conopida si broccoli
- ardei gras sau kapia;
- morcov rondele sau dat prin razatoare;
- marar;
- resturi de dovlecel sau de zucchini, imi raman cand fac dovlecel/zucchini pane;
- resturi de vinete taiate felii, noi mai mancam si vinete la gratar,iar ce ramane, punem direct in congelor.
Le amestec bine in punga si le etichetez.
Mixul pentru ciorbe:
- rosii de toate soiurile taiate cubulete sau intregi;
- mazare;
- fasole pastai sau boabe;
- morcov;
- ardei gras sau kapia;
- radacina de patrunjel.
Mix pentru garnituri:
- broccoli;
- conopida;
- cartof dulce;
- varza de Bruxeles.
Prepar pungile cu mixuri in functie de legumele pe care le am la indemana, iar cand ma hotarasc sa le gatesc,le pun direct in oala, adaug restul de legume necesare si condimentele.
Tips & Tricks: legumele si fructele pastrate in pungi ziplock nu vor lua gustul sau mirosul celorlalte produse din congelator deoarece pungile sunt bine sigilate.
Pungile cu broccoli si conopida, mix pentru tocanita, marar tocat si rosii intregi pregatite pentru depozitare in congelator. |
sâmbătă, 14 septembrie 2019
Dulceata de afine fara conservant
Incepand cu luna august am simtit ca particip la o borcaniada care mi-a adus mereu zambetul pe buze. Toata vara ne-am bucurat de fructe si de legume proaspete, iar acum a venit momentul sa le conservam. Nici nu a inceput bine toamna, ca instinctul de gospodina si de mama, a inceput sa ma puna la treaba. Stiind ca pregatesc bunatati pentru cei dragi, fac totul cu drag, nici nu poti sa ai o stare de bine cand lucrezi cu materii prime delicioase si sanatoase. Pentru ca incercam sa traim sanatos, imi doresc sa aduc pe blog retete simple, pentru care sa folosim produse din gradina, produse pe care le putem culege din padure sau pe care le putem procura de la oamenii care le cultiva in mod responsabil.
Zilele acestea, cumnata mea m-a surprins cu afine, iar pe principiul "fa Rai din ce ai", m-am hotarat sa le conserv pentru iarna. Astfel, astazi va invit la o dulceata de afine fara conservant, o reteta delicioasa pe care o sa o savuram la micul dejun. Afinele raman intregi, astfel este o placere sa consumi dulceata.
Ingrediente:
- 1 kg afine intregi
- 750 g zahar
- zeama de la 1 lamaie
- 110 ml apa
Mod de preparare:
- am spalat bine afinele si am ales toate coditele si frunzele;
- am adaugat zaharul, apa si zeama de lamaie intr-o oala cu fund dublu;
- la foc mare, ingredientele se transforma in sirop de zahar,pe care il amestecam cu lingura de lemn si il lasam sa fiarba aproximativ 5 minute;
- cand punem cateva picaturi de sirop pe o farfurie si observam ca picaturile isi mention forma, siropul este gata;
- reducem flacara, o sa lucram la foc mic de acum;
- adaugam fructele spalate peste sirop si amestecam usor cu lingura de lemn ca sa nu le zdrobim;
- cand dulceata da in clocot, o sa o mai tinem doar 10 minute si luam constant spuma care apare deasupra;
- cand afinele isi schimba culoarea, observam ca ele au inceput sa traga siropul iar dulceata este gata;
- am pus o lingura de dulceata pe o farfurie si am testat cat de inchegata este, daca rezultatul va multumeste, focul se poate opri.
Depozitare:
- dupa ce am oprit focul, lasam dulceata sa se raceasca;
- ca dulceata sa nu prinda crusta, acoperim oala cu un prosop de bucatarie pe care l-am umezit;
- borcanele si capacele se spala si se sterilieaza, asa cum v-am obisnuit eu refolosesc borcanele vechi pe care le-am spalat bine;
- dupa racire, turnam dulceata in borcane, securizam capacul si le depozitam in camara.
Din cantitatile prezentate au iesit 3 borcane de 400 gr iar ce a mai ramas in oala s-a mancat in cateva minute, semn ca reteta a avut mare succes.
Ca afinele sa ramana intregi, nu puteti sa lucrati cu cantitati mari,astfel dulceata de afine se face in reprize iar prepararea ei incepe cu luna august, cand fructele se coc.
Tips & tricks: zeama de lamaie nu altereaza gustul dulceturilor, ea este necesara pentru pastrarea culorii fructelor si pentru a preveni cristalizarea siropului.
Zilele acestea, cumnata mea m-a surprins cu afine, iar pe principiul "fa Rai din ce ai", m-am hotarat sa le conserv pentru iarna. Astfel, astazi va invit la o dulceata de afine fara conservant, o reteta delicioasa pe care o sa o savuram la micul dejun. Afinele raman intregi, astfel este o placere sa consumi dulceata.
Ingrediente:
- 1 kg afine intregi
- 750 g zahar
- zeama de la 1 lamaie
- 110 ml apa
Mod de preparare:
- am spalat bine afinele si am ales toate coditele si frunzele;
- am adaugat zaharul, apa si zeama de lamaie intr-o oala cu fund dublu;
- la foc mare, ingredientele se transforma in sirop de zahar,pe care il amestecam cu lingura de lemn si il lasam sa fiarba aproximativ 5 minute;
- cand punem cateva picaturi de sirop pe o farfurie si observam ca picaturile isi mention forma, siropul este gata;
- reducem flacara, o sa lucram la foc mic de acum;
- adaugam fructele spalate peste sirop si amestecam usor cu lingura de lemn ca sa nu le zdrobim;
- cand dulceata da in clocot, o sa o mai tinem doar 10 minute si luam constant spuma care apare deasupra;
- cand afinele isi schimba culoarea, observam ca ele au inceput sa traga siropul iar dulceata este gata;
- am pus o lingura de dulceata pe o farfurie si am testat cat de inchegata este, daca rezultatul va multumeste, focul se poate opri.
Depozitare:
- dupa ce am oprit focul, lasam dulceata sa se raceasca;
- ca dulceata sa nu prinda crusta, acoperim oala cu un prosop de bucatarie pe care l-am umezit;
- borcanele si capacele se spala si se sterilieaza, asa cum v-am obisnuit eu refolosesc borcanele vechi pe care le-am spalat bine;
- dupa racire, turnam dulceata in borcane, securizam capacul si le depozitam in camara.
Din cantitatile prezentate au iesit 3 borcane de 400 gr iar ce a mai ramas in oala s-a mancat in cateva minute, semn ca reteta a avut mare succes.
Ca afinele sa ramana intregi, nu puteti sa lucrati cu cantitati mari,astfel dulceata de afine se face in reprize iar prepararea ei incepe cu luna august, cand fructele se coc.
Tips & tricks: zeama de lamaie nu altereaza gustul dulceturilor, ea este necesara pentru pastrarea culorii fructelor si pentru a preveni cristalizarea siropului.
Cele 3 borcane rezultate din reteta de astazi. |
vineri, 13 septembrie 2019
Sirop de menta-preparare simpla
Sunt dimineti de toamna in care ma trezesc si ma uit pe geam, admir natura si respir aer curat. Nu am rabdare sa stau doar in fata geamului, iau un capot pufos pe mine si ies in curte. Oare ce sa mai fac astazi, ce bunatati sa mai obtin pentru iarna, din gradina mea? Merele sunt aproape coapte si o sa le transform intr-o placinta delicioasa, prune mai sunt putine in copac dar am facut suficient gem, hmmmm, razele soarelui bat atat de frumos pe tufele de menta. Stiu, o sa fac un sirop de menta! Mi-am luat o foarfeca de gradina, un cos mic de nuiele si am cules un buchet mare de menta. Aroma frunzelor si aerul rece de toamna la munte, m-au revigorat complet. Fiind reteta inceputa intr-o zi de vineri, a fost impartita pe doua zile. Reteta este foarte simpla si se merita sa fie incercata.
Siropul de menta are acel gust al unei copilarii fericite, are culoarea soarelui si parfumul diminetilor reci de toamna.
In prima zi am lucrat pe fuga deoarece trebuia sa plec la birou, aroma de menta mi-a ramas impregnata in palme si m-a binedispus toata ziua. A doua zi am mai petrecut mai mult timp in bucatarie si am lasat siropul sa se prepare in ritmul lui, ce ritm placut are si ce aroma iti inunda casa, absolut superb.
Ingrediente:
- 1 legatura mare de menta (sau doua mai mici);
- 3 l apa;
- 2 kg zahar;
- zeama de la 2 lamai.
Ingredientele se pot injumatati pentru o cantitate mai mica.
Etape de preparare:
Ziua 1
- culegem menta sau o cumparam si o spalam;
- adaugam apa si menta intr-o oala inalta si cu fund dublu;
- fierbem la foc mare si asteptam sa clocoteasca timp de 10-15 min. In acest punct o sa ramana aproximativ 2.5 l de lichid aromat;
- oprim focul si lasam oala cu capacul pus, pana a doua zi. Atentie, nu scoatem menta din oala.
Ne alegem cu un ceai de menta, de un verde foarte inchis si cu o aroma intensa.
Ziua 2
- trecem ceaiul prin sita si il punem la fiert, masuram sa avem 1.25 l de lichid la 1 kg zahar. Eu am ales sa-l fierb in 2 vase separate, ca sa am control mai mare dupa ce pun zaharul;
- fierbem la foc mare pana da in clocot;
- reducem flacara si adaugam zaharul;
- adaugam zeama de lamaie dupa ce s-a topit zaharul;
- amestecam cu o lingura de lemn si lasam la foc mic pana se incheaga siropul;
- cand se place consistenta, oprim focul si turnam siropul fierbinte in recipiente de sticla sterilizate.
In final o sa obtinem 2 l de sirop delicios. Pentru depozitare eu folosesc de la borcane, pana la sticle reciclate de la bere, sucuri sau sosuri. Siropul il bem cu apa minerala si nu are efectele secundare pe care le are ceaiul de menta.
Asa cum am scris si la inceputul postarii: siropul de menta are acel gust al unei copilarii fericite, are culoarea soarelui si parfumul diminetilor reci de toamna, dovada in poza de mai jos.
Tips&tricks: Nu este nevoie sa muncim suplimentar si sa desprindem frunzele de menta de pe tulpina, punem la fiert toata planta dar fara flori.
Siropul de menta are acel gust al unei copilarii fericite, are culoarea soarelui si parfumul diminetilor reci de toamna.
In prima zi am lucrat pe fuga deoarece trebuia sa plec la birou, aroma de menta mi-a ramas impregnata in palme si m-a binedispus toata ziua. A doua zi am mai petrecut mai mult timp in bucatarie si am lasat siropul sa se prepare in ritmul lui, ce ritm placut are si ce aroma iti inunda casa, absolut superb.
Ingrediente:
- 1 legatura mare de menta (sau doua mai mici);
- 3 l apa;
- 2 kg zahar;
- zeama de la 2 lamai.
Ingredientele se pot injumatati pentru o cantitate mai mica.
Etape de preparare:
Ziua 1
- culegem menta sau o cumparam si o spalam;
- adaugam apa si menta intr-o oala inalta si cu fund dublu;
- fierbem la foc mare si asteptam sa clocoteasca timp de 10-15 min. In acest punct o sa ramana aproximativ 2.5 l de lichid aromat;
- oprim focul si lasam oala cu capacul pus, pana a doua zi. Atentie, nu scoatem menta din oala.
Ne alegem cu un ceai de menta, de un verde foarte inchis si cu o aroma intensa.
Ziua 2
- trecem ceaiul prin sita si il punem la fiert, masuram sa avem 1.25 l de lichid la 1 kg zahar. Eu am ales sa-l fierb in 2 vase separate, ca sa am control mai mare dupa ce pun zaharul;
- fierbem la foc mare pana da in clocot;
- reducem flacara si adaugam zaharul;
- adaugam zeama de lamaie dupa ce s-a topit zaharul;
- amestecam cu o lingura de lemn si lasam la foc mic pana se incheaga siropul;
- cand se place consistenta, oprim focul si turnam siropul fierbinte in recipiente de sticla sterilizate.
In final o sa obtinem 2 l de sirop delicios. Pentru depozitare eu folosesc de la borcane, pana la sticle reciclate de la bere, sucuri sau sosuri. Siropul il bem cu apa minerala si nu are efectele secundare pe care le are ceaiul de menta.
Asa cum am scris si la inceputul postarii: siropul de menta are acel gust al unei copilarii fericite, are culoarea soarelui si parfumul diminetilor reci de toamna, dovada in poza de mai jos.
Tips&tricks: Nu este nevoie sa muncim suplimentar si sa desprindem frunzele de menta de pe tulpina, punem la fiert toata planta dar fara flori.
duminică, 8 septembrie 2019
Menta - cultivare, crestere si intretinere
Cele mai placute dimineti de vara incep cu o aroma intensa de menta, imediat cum ies din casa, parfumul mentei din gradina imi ofera energie si imi aduce zambetul pe buze. Am cativa de cand fiecare limonada are un gust intens datorita frunzelor mentolate si am impresia ca nu acordam suficienta atentie acestei plante minunate. Sunt sigura ca va amintiti, ca fiecare bunica va oferea cate o cana de ceai de menta cand apareau durerile de burtica, iar ea, bunica avea macar o tufa de menta, prin jurul casei, pe care o ingrijea cu drag.
Va invit sa ne amintim impreuna cum si de ce este bine sa avem o tufa cu menta prin apropiere!
Menta este o planta aromata care se poate creste foarte usor, atat in ghiveci,cat si in gradina. Culoarea ei de un verde intens,cat si parfumul emanat de frunze, fac din menta o planta usor de integrat in decor. Menta are numeroase proprietati medicinale, se poate folosi in cosmetica pentru combaterea acneei sau se consuma in ceaiuri, avand rol antibacterian. O limonada devine mai savuroasa cu cateva frunze de menta in pahar, siropul de menta este perfect ca sa ne racorim intr-o zi torida de vara, iar ceaiul de menta are un efect revigorant in orice moment.
Avantajul mentei, este ca poate sa creasca atat in ghiveci,cat si in curte, se inmulteste rapid si nu iti solicita mult timp.
Cultivare:
1. din seminte
Daca o plantam in gradina, primavara doar afanam solul, punem semintele de menta si le acoperim cu un strat de pamant, apoi umezim suprafata plantata.
Pentru cultivarea in ghiveci, alegem un vas cu un diametru mare. Deoarece planta se inmulteste repede si are nevoie de un spatiu mai mare pentru radacini, ghiveciul trebuie sa fie inalt. Umplem ghiveciul cu un amestec de pamant de flori, compost organic si nisip sau pietris fin. Radacinile tinere trebuie sa se strecoare usor prin sol, astfel nu tasam pamantul in ghiveci. Facem cateva gropite in are punem cateva seminte de menta,le acoperim cu pamant si udam usor solul.
Imediat ce au aparut primii lastari, puteti sa-i rariti si sa incepeti sa le rupeti varfurile, acest lucru va stimula cresterea plantelor, iar pana in toamna o sa aveti tufe mari si bogate
2. din plante adult
Radacinile de menta se pot separa pentru a da nastere unor plante noi sau alegem sa cumparam o planta din magazine. In aceasta situatie, cand ajungem acasa, mutam planta cumparata intr-un ghiveci mai mare, asa cum am discutat anterior sau o plantam direct in gradina.
Crestere si intretinere:
Ghiveciul cu menta se tine in casa pe perioada iernii, iar din primavara, de cand a trecut inghetul, se poate muta pe balcon sau in curte. Daca asezam ghiveciul in fata geamului, mirosul plantei, va alunga insectele daunatoare. Planta poate sa reziste si in plin soare, dar are nevoie de mai multa apa daca alegem o locatie insorita.
In gradina, menta se va inmulti in voie iar daca este intr-o zona semi-umbrita, va creste fara sa iti solicite multa apa. Eu am cateva tufe mostenite de la bunicii sotului, sunt exact in fata casei, au parte doar de cateva ore de soare, nu le ud si recoltez cat este vara de lunga. Am incercat sa le tin sub control, dar radacinile se raspandesc imediat pe sub pamant, astfel am recurs la folie de gradina de jur imprejurul tufelor, doar aceasta a mai tinut situatie sub control. Cateva tufe ne sunt suficiente pentru ceai, limonada sau pentru sirop de menta.
Recoltare:
Frunzele de menta se pot folosi pe toata perioada vegetatiei, cu cat rupem mai multe frunze, cu atat stimulam cresterea plantei. Pentru sirop de menta, noi folosim toata tufa, dar fara flori. Radacina ramasa in gradina, va rezista inghetului, astfel inainte de venirea frigului putem taia de la baza.
Conservare:
In functie de preferinte sau de spatiul disponibil, noi uscam atat planta intreaga, cat si frunze separat.
Tips&tricks: un ghiveci cu menta plasat la fereastra alunga tantarii iar cand bate vantul, parfumul de menta ne inunda camera. Eu utilizez menta si in aranjamentele florale, parfumul ei proaspat da o nota de originalitate.
Va invit sa ne amintim impreuna cum si de ce este bine sa avem o tufa cu menta prin apropiere!
Menta este o planta aromata care se poate creste foarte usor, atat in ghiveci,cat si in gradina. Culoarea ei de un verde intens,cat si parfumul emanat de frunze, fac din menta o planta usor de integrat in decor. Menta are numeroase proprietati medicinale, se poate folosi in cosmetica pentru combaterea acneei sau se consuma in ceaiuri, avand rol antibacterian. O limonada devine mai savuroasa cu cateva frunze de menta in pahar, siropul de menta este perfect ca sa ne racorim intr-o zi torida de vara, iar ceaiul de menta are un efect revigorant in orice moment.
Avantajul mentei, este ca poate sa creasca atat in ghiveci,cat si in curte, se inmulteste rapid si nu iti solicita mult timp.
Cultivare:
1. din seminte
Daca o plantam in gradina, primavara doar afanam solul, punem semintele de menta si le acoperim cu un strat de pamant, apoi umezim suprafata plantata.
Pentru cultivarea in ghiveci, alegem un vas cu un diametru mare. Deoarece planta se inmulteste repede si are nevoie de un spatiu mai mare pentru radacini, ghiveciul trebuie sa fie inalt. Umplem ghiveciul cu un amestec de pamant de flori, compost organic si nisip sau pietris fin. Radacinile tinere trebuie sa se strecoare usor prin sol, astfel nu tasam pamantul in ghiveci. Facem cateva gropite in are punem cateva seminte de menta,le acoperim cu pamant si udam usor solul.
Imediat ce au aparut primii lastari, puteti sa-i rariti si sa incepeti sa le rupeti varfurile, acest lucru va stimula cresterea plantelor, iar pana in toamna o sa aveti tufe mari si bogate
2. din plante adult
Radacinile de menta se pot separa pentru a da nastere unor plante noi sau alegem sa cumparam o planta din magazine. In aceasta situatie, cand ajungem acasa, mutam planta cumparata intr-un ghiveci mai mare, asa cum am discutat anterior sau o plantam direct in gradina.
Crestere si intretinere:
Ghiveciul cu menta se tine in casa pe perioada iernii, iar din primavara, de cand a trecut inghetul, se poate muta pe balcon sau in curte. Daca asezam ghiveciul in fata geamului, mirosul plantei, va alunga insectele daunatoare. Planta poate sa reziste si in plin soare, dar are nevoie de mai multa apa daca alegem o locatie insorita.
In gradina, menta se va inmulti in voie iar daca este intr-o zona semi-umbrita, va creste fara sa iti solicite multa apa. Eu am cateva tufe mostenite de la bunicii sotului, sunt exact in fata casei, au parte doar de cateva ore de soare, nu le ud si recoltez cat este vara de lunga. Am incercat sa le tin sub control, dar radacinile se raspandesc imediat pe sub pamant, astfel am recurs la folie de gradina de jur imprejurul tufelor, doar aceasta a mai tinut situatie sub control. Cateva tufe ne sunt suficiente pentru ceai, limonada sau pentru sirop de menta.
Recoltare:
Frunzele de menta se pot folosi pe toata perioada vegetatiei, cu cat rupem mai multe frunze, cu atat stimulam cresterea plantei. Pentru sirop de menta, noi folosim toata tufa, dar fara flori. Radacina ramasa in gradina, va rezista inghetului, astfel inainte de venirea frigului putem taia de la baza.
In functie de preferinte sau de spatiul disponibil, noi uscam atat planta intreaga, cat si frunze separat.
Menta sta la uscat in foisor, se integreaza perfect in decorul de toamna. |
sâmbătă, 7 septembrie 2019
Sos picant de rosii- reteta simpla
In primarava anului 2019, cand plantam o suta de fire de rosii, visam cum o sa creasca in bataia soarelui de munte, ne vedeam fiul cum o sa se joace printre lastarii verzi si asteptam cu nerabdare toamna. In momentele in care puneam semintele de rosii in ghivece pentru rasaduri, imi imaginam cum o sa-mi umplu panerele cu arome extraordinare, deja imi faceam inventarul borcanelor goale si discutam cu mama despre cum o sa pun in practica retele ei de sosuri si paste de tomate.
Zilele au trecut, iar gradina noastra a prins viata, rosiile au crescut alaturi de ierburi aromate si s-au bucurat de sute de insecte polenizatoare, fiul nostru a invatat sa mearga si s-a obisnuit sa consume bunatati din gradina, iar eu m-am rasfatat cu viata de gradinar.
Uneori activitatea in gradina iti traseaza directii, legumele si plantele au ritmul lor si iti pot imbunatati planurile pentru toamna.
Ne-am lasat ghidati de cantitatea disponibila de ardei iuti si de rosii, astfel am preparat un sos picant pentru iarna. Sosul nu era in planurile initiale, a fost doar un bonus din partea gradinii.
In primavara am plantat doar patru ardei iuti in ghivece, vezi link aici , ingrijirea lor este foarte simpla iar cantitatea produsa este impresionanta. Toata vara am avut ardei proaspeti cand mancam ciorbe, i-am folosim in preparate, am pus la uscat, iar in toamna i-am introdus in conserve.
Ingredientele utilizate in sosul picant au fost simple, am vrut sa ne bazam doar pe produsele proprii: rosii cat mai coapte de diverse soiuri si ardei iuti. Sarea de muraturi nu lipseste, atat pentru gust cat si pentru conservare.
Ingrediente:
- 4 kg rosii
- 6 ardei iuti mici (se pot pune dupa gust)
- 3 linguri cu varf de sare de muraturi
- piper macinat (dupa gust)
Preparare:
- am taiat rosiile cubulete;
- am curatat ardeii(ii adaugam fara seminte);
- am dat prin robotul de bucatarie rosiile si ardeii;
- zeama obtinuta se toarna intr-o oala inalta, de preferat cu fund dublu, si se pune la foc moderat;
- amestecam cu o lingura de lemn, ca sa nu se lipeasca sosul de oala;
- cand cantitatea de sos a scazut la jumatate si s-a ingrosat, adaugam sarea si piperul;
- dupa aproximativ 15 minute, oprim focul si turnam sosul in borcane sterilizate;
- sosul se toarna fierbinte in borcane iar dupa ce am fixat capacele, acoperim borcanele cu o patura si le lasam sa se raceasca in voie.
Dupa o zi sau doua, depozitam borcanele intr-un loc ferit de lumina, in beci, in camara sau in dulap.
Tips&Tricks: cand curatam ardeiul iute, este bine sa purtam manusi de protectie, astfel nu riscam sa ne atingem fata si sa ne iritam.
Zilele au trecut, iar gradina noastra a prins viata, rosiile au crescut alaturi de ierburi aromate si s-au bucurat de sute de insecte polenizatoare, fiul nostru a invatat sa mearga si s-a obisnuit sa consume bunatati din gradina, iar eu m-am rasfatat cu viata de gradinar.
Uneori activitatea in gradina iti traseaza directii, legumele si plantele au ritmul lor si iti pot imbunatati planurile pentru toamna.
Ne-am lasat ghidati de cantitatea disponibila de ardei iuti si de rosii, astfel am preparat un sos picant pentru iarna. Sosul nu era in planurile initiale, a fost doar un bonus din partea gradinii.
In primavara am plantat doar patru ardei iuti in ghivece, vezi link aici , ingrijirea lor este foarte simpla iar cantitatea produsa este impresionanta. Toata vara am avut ardei proaspeti cand mancam ciorbe, i-am folosim in preparate, am pus la uscat, iar in toamna i-am introdus in conserve.
Ingredientele utilizate in sosul picant au fost simple, am vrut sa ne bazam doar pe produsele proprii: rosii cat mai coapte de diverse soiuri si ardei iuti. Sarea de muraturi nu lipseste, atat pentru gust cat si pentru conservare.
Ingrediente:
- 4 kg rosii
- 6 ardei iuti mici (se pot pune dupa gust)
- 3 linguri cu varf de sare de muraturi
- piper macinat (dupa gust)
Preparare:
- am taiat rosiile cubulete;
- am curatat ardeii(ii adaugam fara seminte);
- am dat prin robotul de bucatarie rosiile si ardeii;
- zeama obtinuta se toarna intr-o oala inalta, de preferat cu fund dublu, si se pune la foc moderat;
- amestecam cu o lingura de lemn, ca sa nu se lipeasca sosul de oala;
- cand cantitatea de sos a scazut la jumatate si s-a ingrosat, adaugam sarea si piperul;
- dupa aproximativ 15 minute, oprim focul si turnam sosul in borcane sterilizate;
- sosul se toarna fierbinte in borcane iar dupa ce am fixat capacele, acoperim borcanele cu o patura si le lasam sa se raceasca in voie.
Dupa o zi sau doua, depozitam borcanele intr-un loc ferit de lumina, in beci, in camara sau in dulap.
Ardeiul iute care se usuca in voie,in foisor,alaturi de ierburi aromate |
Tips&Tricks: cand curatam ardeiul iute, este bine sa purtam manusi de protectie, astfel nu riscam sa ne atingem fata si sa ne iritam.
duminică, 1 septembrie 2019
Pasta de ardei kapia si rosii
Mama mea ne alinta in fiecare an cu o pasta delicioasa de rosii si ardei kapia la borcan. Doar cat ma gandesc la acea aroma deosebita, ca imi vine sa dau fuga in bucatarie si sa trec la treaba. Reteta este una simpla, care reuneste savoarea rosiilor coapte in soarele cald al lunii august, cu gustul intens al ardeilor kapia proaspat culesi din gradina. Pasta de ardei o folosim toata iarna, intr-o varietate de preparate, de la cirobe si tocanite, pana la sosuri elegante pentru paste sau pentru fripturi. Aroma este atat de intensa, gustul ne place atat de mult, incat am renuntat la clasicul suc simplu de rosii, iar iarna nu cumparam sucuri de tomate din comert, le preparam noi pe toate, luna aceasta.
Ingrediente:
- 6 kg ardei kapia
- 3 kg rosii coapte (diverse sortimente);
- 4 linguri sare de muraturi (se pot adauga si mai multe in functie de gust);
- 2 linguri zahar.
Optional se mai pot adauga: cimbru, ardei sau frunze de busuioc. Noi preferam sa lasam pasta simpla, astfel se poate folosi in foarte multe preparate.
Am utilizat:
- robot de bucutarie pentru a marunti rosiile si ardeii;
- borcane si capace sterilizate;
- un sort de bucatarie deoarece riscam sa ne patam hainele.
Mod preparare:
- spalam rosiile si ardeii kapia;
- curatam ardeii si ii taiem fasii;
- taiem rosiile felii;
- dam prin robot/tocator rosiile si ardeii;
- sosul rezultat il punem la fiert, initial la foc mic;
- am amestecat, in oala, cu o lingura de lemn, ca sosul sa nu se lipeasca si pemtru a-l omogeniza;
- cand pasta a scazut si s-a ingrosat,am adaugat sarea si zaharul;
- am turnat pasta in borcane, am fixat capacele, le-am pus cu gatul in jos si le-am acoperit cu o patura;
- am lasat borcanele sa se raceasca pana a doua zi;
- apoi le-am depozitat intr-un loc racoros.
Tips & tricks: atentie, sosul o sa sara din oala, cel mai bine este ne protejam atat aragazul cu o folie de staniol, cat si bratele noastre prin purtarea unei bluze cu maneci lungi.
Ingrediente:
- 6 kg ardei kapia
- 3 kg rosii coapte (diverse sortimente);
- 4 linguri sare de muraturi (se pot adauga si mai multe in functie de gust);
- 2 linguri zahar.
Optional se mai pot adauga: cimbru, ardei sau frunze de busuioc. Noi preferam sa lasam pasta simpla, astfel se poate folosi in foarte multe preparate.
Am utilizat:
- robot de bucutarie pentru a marunti rosiile si ardeii;
- borcane si capace sterilizate;
- un sort de bucatarie deoarece riscam sa ne patam hainele.
Mod preparare:
- spalam rosiile si ardeii kapia;
- curatam ardeii si ii taiem fasii;
- taiem rosiile felii;
- dam prin robot/tocator rosiile si ardeii;
- sosul rezultat il punem la fiert, initial la foc mic;
- am amestecat, in oala, cu o lingura de lemn, ca sosul sa nu se lipeasca si pemtru a-l omogeniza;
- cand pasta a scazut si s-a ingrosat,am adaugat sarea si zaharul;
- am turnat pasta in borcane, am fixat capacele, le-am pus cu gatul in jos si le-am acoperit cu o patura;
- am lasat borcanele sa se raceasca pana a doua zi;
- apoi le-am depozitat intr-un loc racoros.
Tips & tricks: atentie, sosul o sa sara din oala, cel mai bine este ne protejam atat aragazul cu o folie de staniol, cat si bratele noastre prin purtarea unei bluze cu maneci lungi.
Am folosim o gama variata de rosii, important a fost ca acestea sa fie coapte. |
Si poza de grup de la sfarsit |
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Pasta de ardei kapia si rosii
Mama mea ne alinta in fiecare an cu o pasta delicioasa de rosii si ardei kapia la borcan. Doar cat ma gandesc la acea aroma deosebita, ca im...