Pastai la borcan - reteta pentru iarna

 Cuvantul care ne descrie cel mai bine gradina,in luna august, este "abundenta". Aproape toate recoltele asteapta sa fie adunate si procesate pentru a ne bucura de ele pe parcursul sezonului rece. Fasolea este acea recolta care ma cheama mereu in gradina, la 2 sau 3 zile imi pregatesc cosuletul si ies sa o culeg.

Noi am plantat fasole in 5 locuri diferite si va las lista, poate va inspira:
1.  varianta clasica: am pus fasolea cataratoare alaturi de porumb,
2. fasole cataratoare pe corturile in stil indian ale copiilor(corturi facute de noi din crengi);
3. soi pitic intr-un cerc cu legume si flori (va las link pe canalul de Youtube aici);
4. fasole cataratoare pe gardurile goale;
5. fasole pitica in anvelope sau ghivece alaturi de flori.
Despre curtea noastra si felul in care gradinarim o sa gasiti mai multe pe canalul de YouTube Gradinareea,sper sa va fie utile.

Hai sa revenim la reteta noastra si sa trecem la treaba!

Ingrediente:

- fasole pastai (cat mai fragede);
- apa;
- sare neiodata (speciala pentru muraturi).
Pentru 1 borcan de 400 ml am folosit aprox 300 g fasole, 150 ml apa si 1 lingurita de sare neiodata.



Preparare:
Eliminam capetele pastailor cu ajutorul unui cutit si taiem pastaile la dimensiunea preferata. Imediat ce am terminat de curatat si de taiat, spalam pastaile si le lasam sa se scurga intr-o sita. Intre timp, pregatim borcanele sterilizate.
Pentru pasii urmatori avem 2 variante, in functie de locul in care urmeaza sa depozitam borcanele pline.

I. Daca nu aveti posibilitatea sa puneti borcanele intr-un beci sau intr-o boxa racoroasa, se recomanda sa opariti putin pastaile. Se pune apa la fiert iar cand a dat in clocot, adaugam pastaile si le mai lasam 3 minute. Pastaile se scot cu grija din apa fierbinte, se aseaza in borcane iar, peste ele, turnam apa in care au fiert, punem sarea, strangem capacele si trecem la fierberea la bain-marie. Din momentul in care apa a inceput sa clocoteasca, lasam pastaile sa fiarba doar 30 de minute.

II. Daca avem un loc racoros de depozitare, punem direct pastaile in borcane, adaugam sarea si apa. Dupa ce am strans capacele si ne-am asigurat ca sunt inchise ermetic, punem la bain-marie totul. Din momentul in care apa a inceput sa clocoteasca, lasam pastaile sa fiarba 60 de minute.

Tips & tricks: mereu asez un prosop mai vechi de bucatarie pe fundul oalei in care fierb borcanele, aceasta le va proteja sa nu se sparga.

La final, eu las borcanele sa se raceasca in oala pana a doua zi, apoi le depozitez in camara sau le duc in beci. Iarna, folosim pastaile la ciorbe iar gustul lor este perfect.

Daca aceasta reteta a fost utila, va invit sa o distribuiti si prietenilor, va asteptam parerile in rubrica de comentarii de mai jos sau pe pagina de Facebook Gradinareea.

Update cercuri de gradina

Sirop de Roinita

      Am mostenit cateva tufe de Roinita de la bunicii sotului meu. Am gasit acesta planta aromata in gradina, initial mi se parea o planta invaziva deoarece se inmulteste repede, dar treptat am reusit sa o apreciez si sa o tin sub control. Roinita (Melissa Officinalis) sau Lamaita este o planta care aduce linistea in viata noastra prin parfumul ei (amestec intre lamaie si menta, mai mult spre lamaie).

Planta este considerata un "elixir de viata lunga" de catre greci si ajuta la eliminarea stresului, la calmarea anxietatii si a depresiei, ajuta digestia, inlatura nevralgiile si durerile reumatice.
Majoritatea dintre noi o folosim uscata pentru ceai, dar stiai ca poti sa o transformi in sirop?
Roinita se recolteaza din iunie pana in septembrie. Pentru ceai, punem la uscat atat frunzele, cat si florile, dar pentru sirop avem nevoie de frunze cat mai tinere, fara flori.

Siropul de Roinita ne poate ajuta sa adormim linistiti, exact cum o poate face si ceaiul. Consumat diluat cu apa minerala sau plata, siropul nu va avea efect sedativ, dar va ajuta digestia si va aduce o stare de bine. Roinita consumata in exces nu este recomandata, de ex. pentru o cana de ceai consumata in timpul zilei, se folosesc 2 frunze, nu mai mult.

Siropul de Roinita, desi este asemanator cu cel de menta sau cu cel de papadie in materie de cantitati, are un timp diferit de preparare. Sa trecem la treaba!





Ingrediente:

- un buchet mare de Roinita (al meu a cantarit 40 gr);
- 750 gr pana la 1 kg zahar (in functie de gust);
- 1 l apa.

Preparare:

Spalam bine Roinita si o lasam la scurs intr-o sita in timp ce fierbem apa. Cat apa fierbe, dizolvam zaharul si il lasam la foc mediu pana ce lichidul devine clar.
Peste lichidul fierbinte adaugam Roinita, dupa ce am oprit focul. Apoi acoperim oala si o lasam asa timp de 48 de ore.
Ca sa observati cum planta isi lasa toata mireasma in sirop, mai ridicati capacul in cele 2 zile de asteptare, o sa observati, pe masura ce trec orele, ca siropul va avea un parfum din ce in ce mai intens, absolut placut pentru nasul nostru.
Dupa cele 48 de ore de asteptare, strecuram siropul printr-o sita si il mai punem la fiert pana mai clocoteste putin.

Siropul se toarna imediat in sticle iar acestea se inchid, daca este suficient de gros va rezista toata iarna. Daca siropul nu este suficient de gros, acoperim sticlele cu o patura si le lasam sa se raceasca acolo, astfel ne asiguram ca produsul va rezista o perioada indelungata.

Tips and tricks: Mereu aleg sa utilizez oale cu fund dublu cand prepar siropurile iar pentru depozitare refolosesc niste sticle de bere cu sistem ermetic de inchidere, nu am avut probleme cu ele desi le am de cativa ani.



Daca aceasta reteta a fost utila, va invit sa o distribuiti si prietenilor, va asteptam parerile in rubrica de comentarii de mai jos sau pe pagina de Facebook Gradinareea.

Canalul de Youtube Gradinareea-Jurnal de Gradina este plin de informatii utile, va las un link aici
https://www.youtube.com/watch?v=rOK-0wOgtQs&feature=youtu.be&fbclid=IwAR16Cwq72P-0jWvA75dJifm3C61YoYZL_WZD3EcfOZ0Yc-gn_aZGPGBGmd0

De ce Anthurium face florile verzi?

Anthurium este o planta de apartament care ne solicita cateva conditii speciale ca sa ne poata oferi florile sale superbe dar si frunze sanatoase. Gasiti cele mai utile sfaturi in videoclipul de pe canalul Gradinareea.
Share daca aceste detalii va sunt utile!

Tarta cu visine

Gustul dulce acrisor este unul care cred ca ne intriga pe toti. Ieri, am observat ca visinele din curte sunt coapte in proportie de 80%, mi-am luat frumos o scara si am petrecut cateva minute culegand 1 Kg de visine cat mai coapte. Cat stateam acolo, inconjurata de furunze verzi, lumina trecea atat de delicat printre crengi iar culoarea visinelor ma antrena si parca ele, visinele acrisoare, imi spuneau sa ma grabesc si sa le transform mai repede intr-o tarta cu gust de copilarie. Probabil tarta cu visine este prajitura care mi-a ramas cea mai draga din acea perioada frumoasa a vietii.

Asa cum v-am obisnuit, va prezint o reteta usoara si rapida, in care folosesc ingrediente cat mai simple. Aceasta reteta o sa iti placa enorm pentru ca nu contine praf de copt, o sa simti doar gustul ingredientelor, gustul de baza pentru care ne preparam aceasta prajitura delicioasa.
Nici nu am reusit sa fac poze mai multe, imediat ce am scos tava din cuptor, "clientii mei" ( fiul si nepotul cel mare) s-au asezat la masa si asteptau sa fie serviti.
In functie de gustul fiecaruia, cantitatea de visine se poate reduce impreuna cu cea de zahar. Fiecare isi personalizeaza reteta dupa gust.


Ingrediente:

- 1 kg de visine (cantarite cu samburi);
- 8 oua (eu am folosit "de tara");
- 16 linguri de zahar;
- 16 linguri de faina alba (am avut 000 acum);
- 16 linguri de ulei;
- un praf de sare.

Preparare:

Spalam bine visinele, le scoate samburii si le lasam sa se scurga intr-o sita. Intre timp, separam albusurile de galbenusuri si incepem sa batem albusurile impreuna cu praful de sare. Cand acestea si-au dublat volumul, adaugam treptat zaharul, galbenusurile, faina, uleiul si le amestecam bine cu mixerul.
Compazitia o asezam intr-o tava cu hartie de copt la baza. Eu am folosit o tava inalta, iar prajitura a iesit groasa si pufoasa, din acest motiv nu am fost nevoita sa pun praf de copt.
Dupa ce am asezat compozitia, am presarat si visinele, pe care anterior le-am trecut putin prin faina (e un truc de la mama).

Timpul de coacere este de 25 de minute la o temperatura de 180 grade (la cuptorul electric) sau la treapta medie la cel cu gaz.
Ca se avem si o crusta apetisanta, tinem 20 de minute caldura doar de jos, iar pentru ultimele 5 minute, pornim focul si de sus.
Tarta se poate servi cu zahar pudra deasupra sau fara acesta.
Mi se pare prajitura ideala pentru sezonul de vara!

Daca ti-a placut aceasta reteta, te invit sa o distribui cu prietenii tai pe retelele de socializare.
Iti las pentru pagina de Facebook Gradinareea si pentru canalul de YouTube.

Pofta buna sa aveti!

Limonada cu flori de soc

Mireasma florilor de soc ne-a alintat zilele acestea. La finalul lunii mai, parfumatele flori de soc si-au facut aparitia prin zona noastra de munte, iar noi le-am pus la loc de cinste, asa cum merita. An de an ne bucuram de parfumul si de proprietatile lor, iar ziua sotului a fost motivul ideal sa pregatim o limonada cu flori de soc indulcita cu multa miere.

Asa cum v-am obisnuit, reteta este una foarte simpla.

Ingrediente:

- 2 sau 3 flori de soc (in functie de dimensiunea lor);
- zeama de la 1 lamaie mare;
- o jumatate de lamaie taiata felii (fara coaja);
- cateva frunze de menta (optional);
- miere de albine sau zahar (dupa gust);
- 1 litru de apa plata sau minerala.



Preparare:

Florile de soc se spala usor, ca sa nu le indepartam petalele este de preferat sa le lasam intr-un bol cu apa pentru cateva minute. In acest fel, au timp sa iasa si toti gandaceii care se bucurau de aroma florilor.
Dupa ce am spalat florile de soc si frunzele de menta, stoarcem zeama de lamaie, taiem cateva feliute de lamaie si incepem sa amestecam toate ingrediente cu apa. Recipientul il lasam la frigider pentru cateva ore inainte de servire.
Cand servim limonada, putem sa o trecem printr-o strecuratoare mica, ca florile sa nu ajunga in pahar.
Pofta buna sa aveti!

Cresterea fragilor in ghivece

Prin drumetiile noastre, nu doar ca ne bucuram de privelisti de vis si facem miscare, dar gasim si multe plante pe care le aducem acasa cu noi, Anul trecut am cules din padurea de pe Secu: conuri, crengi de brad, urzici, pojarnita, flori dar si fragi.
Intr-o curba, aproape de o cascada, alintate de soare si de apa rece din vecinatate, sunt multe tufe de fragi. Bunatatile de intind cat vezi cu ochii, iar animalele padurii nici nu au timp sa le manance pe toate. Pot doar sa spun ca fiul nostru, a ajutat serios la culegerea fructelor, nu a ajuns nimic in caserola pregatita, toate au mers direct in burtica.
Am fost incantati sa-l vedem cum se bucura de fructele proaspete si sanatoase, astfel ne-am hotarat sa luam cateva tufe acasa. Nu am luat multe, fragii se vor inmulti foarte repede si nu este cazut sa distrugem ecosistemul.