Tarta cu visine

Gustul dulce acrisor este unul care cred ca ne intriga pe toti. Ieri, am observat ca visinele din curte sunt coapte in proportie de 80%, mi-am luat frumos o scara si am petrecut cateva minute culegand 1 Kg de visine cat mai coapte. Cat stateam acolo, inconjurata de furunze verzi, lumina trecea atat de delicat printre crengi iar culoarea visinelor ma antrena si parca ele, visinele acrisoare, imi spuneau sa ma grabesc si sa le transform mai repede intr-o tarta cu gust de copilarie. Probabil tarta cu visine este prajitura care mi-a ramas cea mai draga din acea perioada frumoasa a vietii.

Asa cum v-am obisnuit, va prezint o reteta usoara si rapida, in care folosesc ingrediente cat mai simple. Aceasta reteta o sa iti placa enorm pentru ca nu contine praf de copt, o sa simti doar gustul ingredientelor, gustul de baza pentru care ne preparam aceasta prajitura delicioasa.
Nici nu am reusit sa fac poze mai multe, imediat ce am scos tava din cuptor, "clientii mei" ( fiul si nepotul cel mare) s-au asezat la masa si asteptau sa fie serviti.
In functie de gustul fiecaruia, cantitatea de visine se poate reduce impreuna cu cea de zahar. Fiecare isi personalizeaza reteta dupa gust.


Ingrediente:

- 1 kg de visine (cantarite cu samburi);
- 8 oua (eu am folosit "de tara");
- 16 linguri de zahar;
- 16 linguri de faina alba (am avut 000 acum);
- 16 linguri de ulei;
- un praf de sare.

Preparare:

Spalam bine visinele, le scoate samburii si le lasam sa se scurga intr-o sita. Intre timp, separam albusurile de galbenusuri si incepem sa batem albusurile impreuna cu praful de sare. Cand acestea si-au dublat volumul, adaugam treptat zaharul, galbenusurile, faina, uleiul si le amestecam bine cu mixerul.
Compazitia o asezam intr-o tava cu hartie de copt la baza. Eu am folosit o tava inalta, iar prajitura a iesit groasa si pufoasa, din acest motiv nu am fost nevoita sa pun praf de copt.
Dupa ce am asezat compozitia, am presarat si visinele, pe care anterior le-am trecut putin prin faina (e un truc de la mama).

Timpul de coacere este de 25 de minute la o temperatura de 180 grade (la cuptorul electric) sau la treapta medie la cel cu gaz.
Ca se avem si o crusta apetisanta, tinem 20 de minute caldura doar de jos, iar pentru ultimele 5 minute, pornim focul si de sus.
Tarta se poate servi cu zahar pudra deasupra sau fara acesta.
Mi se pare prajitura ideala pentru sezonul de vara!

Daca ti-a placut aceasta reteta, te invit sa o distribui cu prietenii tai pe retelele de socializare.
Iti las pentru pagina de Facebook Gradinareea si pentru canalul de YouTube.

Pofta buna sa aveti!

Limonada cu flori de soc

Mireasma florilor de soc ne-a alintat zilele acestea. La finalul lunii mai, parfumatele flori de soc si-au facut aparitia prin zona noastra de munte, iar noi le-am pus la loc de cinste, asa cum merita. An de an ne bucuram de parfumul si de proprietatile lor, iar ziua sotului a fost motivul ideal sa pregatim o limonada cu flori de soc indulcita cu multa miere.

Asa cum v-am obisnuit, reteta este una foarte simpla.

Ingrediente:

- 2 sau 3 flori de soc (in functie de dimensiunea lor);
- zeama de la 1 lamaie mare;
- o jumatate de lamaie taiata felii (fara coaja);
- cateva frunze de menta (optional);
- miere de albine sau zahar (dupa gust);
- 1 litru de apa plata sau minerala.



Preparare:

Florile de soc se spala usor, ca sa nu le indepartam petalele este de preferat sa le lasam intr-un bol cu apa pentru cateva minute. In acest fel, au timp sa iasa si toti gandaceii care se bucurau de aroma florilor.
Dupa ce am spalat florile de soc si frunzele de menta, stoarcem zeama de lamaie, taiem cateva feliute de lamaie si incepem sa amestecam toate ingrediente cu apa. Recipientul il lasam la frigider pentru cateva ore inainte de servire.
Cand servim limonada, putem sa o trecem printr-o strecuratoare mica, ca florile sa nu ajunga in pahar.
Pofta buna sa aveti!

Cresterea fragilor in ghivece

Prin drumetiile noastre, nu doar ca ne bucuram de privelisti de vis si facem miscare, dar gasim si multe plante pe care le aducem acasa cu noi, Anul trecut am cules din padurea de pe Secu: conuri, crengi de brad, urzici, pojarnita, flori dar si fragi.
Intr-o curba, aproape de o cascada, alintate de soare si de apa rece din vecinatate, sunt multe tufe de fragi. Bunatatile de intind cat vezi cu ochii, iar animalele padurii nici nu au timp sa le manance pe toate. Pot doar sa spun ca fiul nostru, a ajutat serios la culegerea fructelor, nu a ajuns nimic in caserola pregatita, toate au mers direct in burtica.
Am fost incantati sa-l vedem cum se bucura de fructele proaspete si sanatoase, astfel ne-am hotarat sa luam cateva tufe acasa. Nu am luat multe, fragii se vor inmulti foarte repede si nu este cazut sa distrugem ecosistemul.